Santier

  • Urmareste si vrajile de pe...

Vizin

Data: March 25, 2010 Autor: vrajitoarea Almanahe: Santier 0

sedinta de dimineata

-        Ce faceţi, bă, acilea?

Jean rămăsese interzis în faţa biroului Producţie, unde asistă la o scenă imposibilă pentru ora 7.30 dimineaţa. Floakă zace întins, cu spatele pe-un birou, în timp ce Tatiku e lângă el, în picioare, meşterindu-i ceva la ochi.

-        Ne pregătim de şedinţă.

Floakă se scoală rapid, clipeşte de câteva ori spre Jean, Tatiku se aşează ca un pacient cuminte pe locul şi în poziţia ocupate anterior de Floakă şi urmează negativul aceleiaşi scene.

Operaţiunea se desfăşurase extrem de rapid, dar eficient, după un ritual ce părea bine însuşit de cei doi. La terminarea ei, Floakă îl priveşte atent pe Jean şi-i arată demonstrativ un micuţ recipient de plastic:

-        Vizin. Se scrie „Visine”, că-i cu vişine şi merge după vişinată. Prietenul şedinţelor de dimineaţă. Cum vrei să mergem  la Dinică în halul ăsta?

În dimineţile „de după”, Floakă avea nişte ochi cât curul de maimuţă, atât ca dimensiuni cât şi ca nuanţă coloristică. Tatiku, cel puţin, avea oricând o faţă de ziceai ca s-a născut obosit şi o conjunctivită ce nu-l părăsea deloc. Dacă mai şi băuse cu o seară înainte, puteai să juri c-a bocit toată noaptea.

-        Păi eu venisem să vă iau la o cafea, să ne dregem.

-        Păi da, comentează Tatiku, dar noi trebuie să ne „dregem” şi la ochi, că dacă ne prinde Dinică aşa ne aleargă toată ziua prin instalaţie… ne face el să ne revenim.

Floakă se apropie de Jean, îl privi galeş câteva secunde şi-apoi îi declară:

-        Uite ce ochi frumoşi am. Nu-ţi vine să mă iei în braţe, să mă săruţi tandru şi să nu-mi mai dai drumul toată viaţa?

-        Desigur, râse Jean. În timp ce tu-mi murmuri bahic „te iubesc” cu o respiraţie  vegetală, proaspătă, de struguri sau de hamei…

Tatiku îi întrerupse grăbit:

-        Floakă, lăsaţi dracu prostile astea şi hai odată la Dinică. Vezi tu scene tandre acolo. Cum arăt?

Cei doi se mai privesc odată ca două blonde-n toaletă, şi se declară satisfăcuţi:

-        Eşti limpede ca un izvor.

-        Şi tu la fel.

-        Pui mic!

-        Vaco!

-        Haide.

-        Haide.

Si-asa, aruncat, in timpul turbo-iesirii din birou:

-        Jeane, ne vedem la cafea, „după”!

Linistea si vag miros de trascau statut mai ramasera o clipa impreuna cu Jean in biroul golit brusc de cei doi.

Tags: , , ,

Send Comment