Pe scurt, din nou despre Saturn
Pentru că domnul Saturn este responsabil, într-o ultimă instanță, cu revelarea adevărului, fie interior, fie exterior (cut the crap, fuck off the bullshit), el generează, prin tranzitul său prin ultimul decan al Scorpionului, scoaterea la suprafață a tuturor fricilor și spaimelor rămase nerezolvate în noi.
Lucruri nefinalizate, frici la care trebuie să mai lucrăm, procrastinări (amânări) la nesfârșit ale unor chestiuni vechi, iată ce rezolvă dânsul în această perioadă.
Spun mulți, zic și eu la fel, că realitatea exterioară este o oglindă a ceea ce suntem noi pe dinăuntru. Fie real, fie virtual. Și atunci, când te întâlnești pe stradă, spre exemplu, cu o babă care abia-și târâie picioarele și mai cară două sacoșe după ea, fie întorci capul, fie te sperii. La fel, când vezi un om urât, sau violent. Oare aceasta înseamnă că așa suntem noi pe dinăuntru, dacă ne tot apar în față astfel de situații? Este o întrebare firească, la care adepții celor scrise în prima propoziție ar răspunde: “of, Doamne, da!”.
Însă nu este vorba (numai) de aceasta. Fricile sunt tot o parte a “dinăuntrului” nostru. Poate că eu nu sunt bătrân pe interior, dar mi-e frică de bătrânețe. Poate că nu sunt urât, dar mi-e frică de posbilitatea de a ajunge așa. Poate nu sunt bolnav, dar mi-e groază că mă voi îmbătrâni. Poate că nu sunt dizarmonios relațional, dar mi-e frică să tai pisica și să merg pe calea mea: mi-e frică de divorț, relații normale (da, există și astfel de frici) etc.
Pe scurt, tranzitul lui Saturn acum favorizează scoaterea la lumină a tuturor acestor frici, care se materializează în realitatea înconjurătoare. Nu e cazul să ne speriem, ci doar să le observăm. Și apoi, să ne rezolvăm aceste frici.
*
(rândurile ce urmează se adresează celor care aplică tehnici din psihologia cuantică – MFZ-iștii)
Atunci când întâlnești, spre exemplu o situație sau o persoană urâtă, este foarte posibil ca tu să ai o frică de acest lucru. Fricile se materializează și ele, fac parte din profilul nostru psihologic și își creează și ele, realitatea lor.
Contracararea acestor situații este, bine-nțeles, adoptarea unei atitudini pozitive (centrarea) și apoi repetarea unor afirmații care țin de pozitivarea calităților aferente. Astfel, în situația de mai sus, “Eu sunt dintotdeauna frumusețe” ar fi excelentă.
Observăm, luăm atitudine (interioară) și lucrăm. Nu ni se cere nimic altceva.
Atât pentru azi. Baftă-aleluia
Jean